vineri, 11 martie 2011

Înainte și după concursul de gătit în aer liber…


Emoții și suspans… pentru unii veselie, pentru alții tristețe…acestea au fost sentimentele pe care le-au încercat cei mai buni bucătari la Concursul de gătit ce a avut loc în Iași, 5-6 martie 2011. Pentru două zile, Piața Unirii din Iași a devenit o lume a gastronomiei, o lume a experienței și a creativității.
Vouă cum vi s-a părut? A mai fost Piața Unirii din Iași sau devenise deja Piața Gastronomiei?
O să vă spun eu cum m-am simțit, dintr-un punct de vedere „mijlociu” ca să îi spun așa, fiindcă nici nu am participat la concurs, dar nici spectator nu am fost. Am fost un mini–reporter inițiat din partea secretulbucătarului.ro și am avut parte de clipe de neuitat.
La orele 10, m-am întâlnit cu echipa mea ( 7 colegi, Ovidiu Chițovanu și Vladilena Bîcu, deci 9 colegi minunați) , iar în câteva minute ne-am reamintit sarcinile pe care le avem și am trecut la treabă. Cu pași rapizi ne-am îndreptat către sala din Hotelul Unirii în care avea loc expoziția și concursul de mâncare rece. Am fost izbită de un aer… hmm, nu doar gustos, ci și„ plin de pulbere cu surprize”. Nu îmi imaginam atâta creație și artă la un asemenea eveniment, mă așteptam la ceva plictisitor și la pierdere de vreme.
Am cunoscut bucătari celebri, le-am luat interviuri, am vorbit despre rețete și secrete, acele „ legi de invenție” ale fiecărui bucătar cum le spun eu. Surprinzător! Am descoperit ca „ nu există asemenea secrete, fiindcă bucătarii adevărați nu au secrete” ( Antonio Passarelli).
Pauza de cafea. Poze și zâmbete. Povești cu zâne și zmei din propria copilărie. Bancuri.
După 30 de minute… iarăși muncă, dar plină de farmec pentru că ne place ceea ce facem.
În cea de-a doua zi de concurs, am fost alungați de vânt, frig și împrăștiați prin diverse colțuri ale Iașiului pentru a rezolva diverse probleme. Unii au rămas tot cu gândul la mâncare, și-au cumpărat tocăniță, alții au fugit să își ridice pachetul de la părinți, iar restul duminicii ne-am dedicat-o cu toții odihnei.
Sper că și voi ați simțit măcar o parte din ceea ce am simțit eu în aceste două zile, iar dacă nu ați fost măcar prin treacăt la expoziție, vă sfătuiesc să nu ratați următorul eveniment de acest fel la care ați putea merge.


Ailincăi Iulia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu