Scrisoare din Basarabia (à la Grigore Vieru)

De acasă vin. Am fost peste Prut. O săptămână am stat, fără câteva ore. Republica Moldova mă aștepta la fel de nepăsătoare, dar și la fel de naivă și chinuită.

Am fost să-mi încarc bateriile pentru câteva săptămâni înainte. Nu e vorba că aerul de acolo ar avea o altă formulă chimică. Nu! Nici pe departe. Acasă e acasă: mama, tata, frați, nepoței, persoane dragi sufletului și fără de care nu aș putea trăi. Fiecare persoană își are mâna lui de oameni care îi încarcă sufletul cu puterea de a merge înainte.

În această săptămână, țara mea a fost în centrul atenției Statelor Unite ale Americii. Da da! Ale Americii! Mai exact în 11 martie, vineri, când vice-președintele SUA, Joe Biden a vizitat Chișinăul pentru 6 ore. Am fost și eu prezentă la întâlnirea cu el. M-a trimis curiozitatea printre miile de omuleți și nu regret. L-am ascultat cu plăcere. Am aflat că ne consideră drept exemplu al democrației. Vă dați seama? Republica Moldova – exemplu al democrației! Și asta pentru lupta ce am dus-o împotriva comunismului și rezultatul la care am ajuns! Frumos. A spus ceea ce îi place poporului să audă, dar ne-a și avertizat, în mod diplomatic, să luptăm pentru combaterea corupției și a traficului de ființe umane.

Nu vă mai plictisesc cu entuziasmul meu. Poate nu vă este interesant. Mai multe detalii, pentru cei curioși, aici: http://www.publika.md/citeste-aici-discursul-lui-joe-biden-rostit-la-chisinau-in-fata-multimii_252751.html

Totul era bine și frumos până urcam în troleibus sau până intram într-un magazin. Acolo mi se întuneca în fața ochilor de atâta limbă rusă și „moldovenească”, de atâtea concepții formate greșit și atâta dezinformare despre istoria neamului nostru. În multe momente doream să mă întorc la Iași, în orașul românesc în care pot vorbi limba română fără a risca să fiu judecată de cineva.

Am reveni în Iași târziu, pe la 21:00. Mergeam pe străzi și mă re-re-re-re-îndrăgosteam de Iași. E atât de romantic! E atât de luminos! E atât de românesc! E atât de aproape de sufletul meu!

Am recitat în șoaptă, poeziile lui Grigore Vieru, iubitul nostru poet și vă las și pe voi să citiți, o poezie la temă:

Scrisoare din Basarabia

Cu vorba-mi strâmbă și pripită
Eu știu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat și grai, și pită
Și-ai năvălit pe-al meu pământ.
În vremea putredă și goală
Pe mine, frate, cum să-ți spun,
Pe mine m-au mințit la școală
Că-mi ești dușman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.

Credeam că un noroc e plaga,
Un bine graiul cel slutit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne, am fost mințit!
Cu pocăință nesfârșită,
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.

Aflând că frate-mi ești, odată
Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc și arestată
Și dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnașii scot și astăzi sare
Și nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci frați de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot și prea târziu,
Mi-e dor de voi și vă sărut.

Am revenit cu noi forțe și cu noi așteptări. Sala de lectură, seminariile și Front Page-ul mă așteaptă!

Bucuroasă să vă revăd!

Apodictic: ce repede trece un curcubeu!

Luncaș Natalia